Se spune că ne creăm și raiul și iadul aici, pe pământ, prin felul în care trăim zi de zi.
Povestea de duminică, de azi, îti lasă la final 2 întrebări pe cât de simple pe atât de profunde. Te invit să le descoperi!
Un om și un câine mergeau pe un drum. Omul se bucura de frumusetea zilei, când, deodată, își dădu seama că, de fapt, murise. Își aducea acum clar aminte că murise, iar câinele, care mergea lângă el, murise chiar cu mai multi ani în urmă…
Se întrebă:„Oare unde duce drumul ăsta?”…
După o vreme, ajunseră amândoi în dreptul unui gard înalt de piatră. Privindu-l mai îndeaproape, văzu că era făcut dintr-o marmură foarte fină. Mai sus, pe colină, gardul era întrerupt de o arcadă care strălucea în soare.
Ajunseră acolo și văzu că era încrustată cu perle, iar aleea care ducea spre ea părea pavată cu aur. El și câinele său se apropiară de poartă și atunci observă, într-o parte, un om șezând la un birou. Îl întrebă:
-Scuzati-mă, unde ne aflăm?
-Aici e raiul-răspunse acesta.
-Minunat, zise omul, pot să vă rog să ne dati putină apă?
-Bine’nteles, intrati înăuntru. Am să trimit imediat vorbă să vi se aducă niște apă cu gheată. Făcu un gest și poarta începu să se deschidă.
-Prietenul meu, poate intra și el?-întrebă călătorul arătând înspre câine.
-Îmi pare rău, dar noi nu acceptăm animale.
Omul se gândi o clipă, apoi se întoarse și își continuă calea pe care pornise, împreună cu câinele său. După încă o lungă plimbare, pe vârful unei alte coline, pe un drum prăpădit de tară, dădură de o fermă, a cărei poartă părea că nu avusese zăvor niciodată. De gard, nici nu mai era vorba. Se apropie și văzu un bărbat șezând rezemat de un copac și citind o carte.
-Scuzati-mă! i se adresă el. Aveti cumva putină apă?
-Da, desigur… e o cișmea ceva mai încolo.
-Și pentru prietenul meu? intrebă, arătând către câine.
-Trebuie să fie și o strachină, chiar lângă cișmea.
Trecură de poartă și ajunseră la o cișmea veche, cu pompă. Omul și câinele băură pe saturate. După ce terminară, se înapoiară la omul de sub copac.
-Ce loc este acesta?-întrebă călătorul.
-Acesta este raiul.
-Sunt total încurcat. Un om, ceva mai jos, pe drumul ăsta, mi-a zis că raiul este acolo unde era el.
-Te referi la locul acela cu alei de aur și zid de marmură?… Acela e iadul.
-Și nu vă deranjează că ei folosesc același nume ca și dumneavoastră?!…
-Din contră, suntem fericiti că ei îi triază mai întâi pe cei care sunt gata să-și lase în urmă prietenii cei mai buni.
Tu unde ești acum, în Rai sau în Iad? Tu ti-ai fi abandonat prietenul?
Sursa: internet
Dacă ti-a plăcut Povestea de duminică, de azi, simte-te liber să dai Share către cât mai multi oameni. Nici eu și nici tu nu știm cine are nevoie să descopere unde se află …
Și dacă ești pentru prima dată aici, te invit să citești și alte articole pe blog sau să descoperi ce pachet de coaching ti se potrivește, în pagina de produse și servicii. Ori, poate ești interesat de cursuri și/ sau de evenimente. Și, bineînteles, dacă vrei să fii la curent cu postările mele, te invit să te abonezi la newsletter aici.
Cu drag,
Claudia – Antrenorul tău pentru întelepciune și stare de bine