Povestea iepurasului de Pasti

Hristos A Înviat!

În buna traditie a ”poveștii de duminică” azi am pregătit Povestea iepurasului de Pasti – o poveste potrivită cu Sfânta Sărbătoare a Paștelui.

Povestea spune că, odată, demult, pe când zânele colindau pădurile și piticii răs­coleau măruntaiele pământului în căutarea pietrelor pretioase, pe când animalele vorbeau și puii de lup se jucau cu mieii, într-o căsută dărăpănată la marginea unui cătun, trăia un olar împreună cu ne­vasta și cei doi copii ai lui.

Erau destul de săraci și își du­ceau traiul doar de pe urma vase­lor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apro­piere.

Într-una din zile, pe când se intor­cea de la târg, numai ce zărește olarul, într-un tufiș de la marginea pădurii, un iepure ce se ascundea tremurând tot de frică. Nu i-a fost prea greu să-l prindă și să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la frip­tura pe care avea să o facă din bietul iepu­raș.

Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de atâta drum, se trânti în pat și adormi pe dată. Cei doi copilași, auzind porunca tatălui, se strecurară binișor și priviră în traistă, de unde le străluciră doi ochișori speriati și înlăcrimati. Din întuneric, iepurașul își aștepta sfârșitul plângând, pen­tru că auzise și el planul îngrozitor al olarului și întelesese despre ce era vorba … doar v-am spus că pe atunci ani­malele întelegeau limba oamenilor.

Copiilor li s-a făcut așa o milă de bietul iepuraș, că abia au așteptat ca mama lor să plece o clipă din bucătărie și au înșfăcat iepurele, punând în locul lui un ștergar. Au alergat cât au putut până la mar­ginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînteles că olarul a certat-o pe nevastă pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici.

Dar s-a întâmplat un lucru mult mai frumos. Mama lepuroaica a zvonit prin toată pădurea fapta cea bună a copiilor . Despre ispravă a aflat și Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii. Și cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi copii pentru salvarea iepurașului și a poruncit iepurilor să le ducă daruri .

Astfel, copiii olarului au găsit într-o dimineată, frumos înșirate pe pervaz, alune, fructe uscate, ciuperci și faguri de miere. De atunci. în fiecare an, tot mai multi iepurași aduc daruri copiilor cuminti, harnici și buni.

Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a învierii Domnului Iisus Hristos. Despre olar și copiii lui abia dacă-și mai amintește cineva, zânele s-au pierdut în negura vremii, dar iepurașii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, de Paște, tot felul de daruri copiilor.

Dacă ti-a placut Povestea iepurasului de Pasti, simte-te liber sa o împărtăsesti cu prietenii tăi. 

Iti doresc sărbători binecuvântate cu Lumină și Iubire!

Cu drag,

Claudia