Erau odată într-o pădure trei copaci. Fiecare dintre ei avea pentru sine un vis, o viziune despre viitor.
Primul copac își dorea să fie învrednicit cândva să devină un cufăr de pret, sculptat și cioplit frumos, care să poarte înlăuntrul lui o comoară de mult pret. Aceasta era viziunea și visul lui.
Al doilea copac voia să fie învrednicit să ajungă, în mâinile unui bun constructor de corăbii, o mare corabie puternică și frumoasă, maiestuoasă, care să ducă împărati și înalti dregători, care să ducă în călătorie persoane înalte.
Al treilea copac a zis că singurul lucru pe care l-ar vrea ar fi să devină cel mai înalt copac din pădure și cel mai puternic, așa fel încât oamenii care vor vedea înăltimea lui pe vârful dealului să se gândească la cer și la Dumnezeu.
Anii au trecut. Și lucrurile au luat o altă întorsătură. Au venit tăietorii de lemne.
Și au tăiat primul copac. Și în timp ce el plănuise și dorise să devină un cufăr de pret sculptat frumos pentru comori, tăietorul de lemne a făcut din el un biet vas pentru tainul animalelor, iesle pentru paiele dobitoacelor.
Al doilea copac, care voia să devină o corabie impunătoare care să ducă împărati, a devenit o corăbioară de pescuit pe care niște pescari săraci și-au agonisit-o pentru pescuit.
Al treilea copac care voia să devină cel mai înalt din pădure, l-a tăiat un dulgher și l-a pus în hambarul său.
Alti ani au trecut. Și copacii, dezamăgiti de cursul pe care l-au luat evenimentele, au uitat încă și de visele lor.
Totuși într-o zi, un bărbat și o femeie au venit în staul unde era ieslea aceea de lemn și acolo femeia născu un băietaș pe care l-au pus în ieslea făcută din primul copac. Era Iosif și Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Și au pus în ieslea aceea de lemn nu doar diamante și aurării, ci pe Însuși Dumnezeu, Care S-a făcut om pentru noi. Așa a fost învrednicită această iesle să primească înlăuntrul ei Comoara Comorilor, pe Însuși Dumnezeu.
În micuta corăbioară – care a fost făcută din al doilea copac – după multi ani au intrat niște pescari. Unul dintre ei, ostenit, S-a întins să doarmă. Au ieșit în larg. Și s-a stârnit mare furtună. Și biata corăbioară nu era destul de puternică să tină și să înfrunte valul. Atunci ceilalti pescari L-au trezit pe Cel ce dormea. Și atunci Acela S-a trezit. Și a certat marea furtunoasă:
„Taci, liniștește-te!”
Și pe mare s-a făcut îndată pace. Era Hristos cu ucenicii Săi pe lacul Ghenizaret. Așa și cel de-al doilea copac, care își dorise atât să devină o corabie mare, care să ducă dregători înalti și împărati, a fost învrednicit să ducă pe Împăratul Împăratilor, pe Însuși Hristos cu dregătorii Lui – Apostolii!
Pe cel de-al treilea copac, care era în hambarul dulgherului, l-au luat într-o zi și au făcut din el o cruce înaltă. Și pe această cruce L-au răstignit pe Hristos. Astfel, acest copac a devenit mult mai înalt decât ceea ce își dorise el. A ajuns la cer și la Dumnezeu! A devenit cum spunem noi într-un tropar „deopotrivă cu cerul”.
În final, fiecare copac a dobândit nu numai ceea ce a voit și a râvnit, ci fără de asemănare mai mult. Totuși nu în modul în care și-au închipuit ei și au plănuit.
Cred ca această poveste ne transmite urmatorul mesaj:
Nu știm care este voia lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Totuși, să nu uităm niciodată că ceea ce ne pregătește Dumnezeu este întotdeauna de mii de ori preferabil și mai de folos pentru noi.
Noi trebuie să visăm. Pentru bine. Totuși, să nu uităm că adeseori lucrurile nu au evolutia pe care am dori-o noi și că Dumnezeu rânduiește și împlinește toate mai bine decât ne-am putea noi închipui.
Să avem credintă și încredere în Dumnezeu.
Sursa: pigizois.net
Sursa imaginii: artindex.ro – Anda Simionescu Varga
Dacă ti-a plăcut povestea celor trei copaci, simte-te liber să o dai mai departe așa încât să se bucure și altii de ea. Multumesc!
Și dacă dorești să primești pe email alte povești, articole, resurse gratuite sau o sesiune de coaching gratuit, lasă-ti numele si adresa de email in formularul de mai jos!
Cu prietenie,
Claudia
[mc4wp_form]
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.